Van Gogh a vândut un singur tablou pe perioada vieţii lui. Şi acesta
surorii lui, pe un preţ infim. Asta nu l-a oprit, însă, să picteze peste
800 de tablouri.

In 1954, Jimmy Denny, managerul lui Grand Ole Opry, l-a concediat pe Elvis
Presley după un singur concert. I-a spus: „Nu vei ajunge nicăieri, fiule.
Mai bine te-ai întoarce la condus camioane”.

Beethoven a fost considerat de către profesorii săi fără nicio şansă ca
compozitor. Nu i-a ascultat însă, şi a compus 5 dintre cele mai bune
simfonii ale sale fiind complet surd.

Albert Einstein nu a vorbit până la 4 ani şi nu a citit până la 7. Una din
profesoare l-a descris ca fiind „încet la minte, nesociabil şi pierdut
pentru totdeauna în vise prosteşti”. A fost exmatriculat de la şcoală şi a
pierdut admiterea la Politehnica de la Zurich. Totuşi, a învăţat să
vorbească, să citească şi chiar să facă puţină mate, nu?

Michael Jordan şi Bob Cousy au fost daţi afară din echipa de baschet a
liceului. Jordan spunea: ” Am eşuat de nenumărate ori în viaţă. De aceea am
reuşit.”

Un expert spunea despre Vince Lombardi că: „Posedă cunoştinţe despre fotbal
minime şi o totală lipsă de motivaţie.”

In 1944, Emmeline Snively, directoarea unei agenţii de moddeling, i-a spus
modelei aspirante Norma Jean Baker, „Mai bine ai învăţa să fii secretară
sau ţi-ai găsi un soţ”. Sunt sigură că ştiţi că Norma Jean a devenit
Marilyn Monroe. Acum, cine are habar cine a fost Emmeline Snively?

Winston Churchill a rămas repetent când era pe clasa a 6-a. De fiecare dată
când a candidat a fost înfrânt, până când a împlinit 62 de ani şi a devenit
Prim Ministru. El a scris mai târziu: „Never give in, never give in, never,
never, never, never – in nothing, great or small, large or petty – never
give in except to convictions of honor and good sense. Never, Never, Never,
Never give up.”

Sigmund Freud a fost huiduit pe scenă când şi-a prezentat pentru prima oară
ideile comunităţii ştiinţifice din Europa. S-a întors la biroul lui şi a
continuat să scrie.

Charles Darwin a renunţat la cariera în medicină şi către tatăl său i-a
spus: „Nu-ţi pasă de nimic înafară de prins câini şi şobolani.” În
biografia lui, Darwin a scris: „Am fost considerat de tatăl meu şi de toţi
profesorii ca un băiat foarte obişnuit, de fapt chiar mai jos decât
standardul mediu de inteligenţă.” Cu siguranţă, a evoluat.

Profesorii lui Thomas Edison spuneau despre el că „e prea prost ca să
înveţe ceva”. A fost concediat de la primele două joburi ale sale, fiind
considerat neproductiv. Ca inventator, a făcut 1000 de invenţii lipsite de
succes, înainte de a reuşi să inventeze becul. Întrebat de un reporter cum
s-a simţit să eşueze de 1000 de ori, Edison a spus: „Nu am eşuat de 1000 de
ori. Becul a fost o invenţie cu 1000 de paşi.”

Walt Disney a fost concediat de editorul unui ziar, pe motiv că nu are
imaginaţie şi idei bune. A dat faliment de mai multe ori până să
construiască Disney Land-ul. Dealtfel, propunerea parcului a fost refuzată
pe motiv că nu ar atrage pe nimeni.

La 21 de ani, actriţei franceze Jeanne Moureau i s-a spus de către un
director de casting că are capul prea curbat, că nu e destul de frumoasă şi
că nu e îndeajuns de fotogenică pentru a face un film. A respirat adâng şi
şi-a zis: „În regulă. Atunci cred că trebuie să fac totul în felul meu”.
După ce a făcut 100 de filme, în 1997 a primit premiul Academiei Europene
de Film pentru Realizările de-a lungul Activităţii.

Charlie Chaplin a fost iniţial refuzat de către studiourile din Hollywood,
pantonima sa fiind considerată un nonsens.

Profesoara lui Enrico Caruso i-a spus acestuia că n-are voce şi că nu poate
să cânte deloc. Părinţii vroiau ca el să devină un inginer.

Când Pablo Casals a împlinit 95 de ani, un reporter l-a întrebat „Domnule
Casals, aveţi 95 de ani şi sunteţi unul dintre cei mai mari violocenlişti
din toate timpurile. De ce încă mai exersaţi 6 ore pe zi?” Domnul Casals
i-a răspuns: „Pentru că încă cred că fac progrese.”

Aşadar, nu te da niciodată batut!